Inițializează o căutare

Din când în când, la CJI mai aterizează câte un sexagenar visător interesat de Aeroportul Alexeni


// AUTOR: Sorin Duțu

Ultimul articol despre Aeroportul Alexeni l-am redactat la începutul anului, prin februarie, când Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare Aerospaţială solicită autorităţilor judeţene din Ialomiţa transferul unei suprafeţe de 330 de hectare în vederea ,,relocării unor instalaţii de interes naţional din Baza Militară 90 Bucureşti în zona aeroportului Alexeni. În rest, am lăsat picătura chinezească de Fierbinţi – am numit aici pe deputatul Tinel Gheorghe, care, meteoric s-a folosit de aeroportul Alexeni nu pentru a ateriza, ci pentru a mai ataca PSD Ialomiţa.

Revenind la tonul serios, Aeroportul Alexeni este investiţia care poate resuscita şi schimba soarta unui judeţ prepondent agricol.

Conform scrisorii de intenţie remisă Consiliului Judeţean la începutul anului, Institutul coordonat de Cătălin Nae are în vedere „revitalizarea infrastructurii aeroportuare de la Alexeni prin înfiinţarea unui centru regional de operaţiuni aeriene”. Acelaşi document mai precizează şi că, în opinia reprezentanţilor INCAS, „Dezvoltarea infrastructurii aeroportuare în zona Alexeni va avea un impact semnificativ şi asupra pieţei forţei de muncă locale”, aspect de natură a contribui la accelerarea procesului de valorificare a oportunităţilor de business oferite de fosta unitate militară de aviaţie.

Conform preşedintelui Victor Moraru, după mai multe discuţii cu o serie de reprezentanţi ai unor firme din Statele Unite, Polonia şi România, s-a ajuns la concluzia, consolidată şi de cea mai recentă solicitare remisă autorităţilor din Ialomiţa, că INCAS este, practic, singura organizaţie interesată în mod real de investiţia în fosta bază aeriană de la Alexeni: „În perioada 2019-2022, INCAS are în vedere un program de dezvoltare a infrastructurii aeroportuare în zona aeroportului Alexeni şi înfiinţarea unui centru regional de operaţiuni aeriene destinat sectorului de servicii în domeniul aviaţiei civile şi utilitare”, a anunţat Victor Moraru. Preşedintele CJI a mai precizat şi că primele discuţii cu reprezentanţii INCAS au avut loc în urmă cu un an şi jumătate.

O firmă ciudată visează mălai pe pista de la Alexeni...

Săptămâna trecută, interesate de construirea unui aeroport la Alexeni s-au arătat două firme, una din Polonia şi una din Bucureşti, România. Ambele firme aparţin unor sexagenari cu idei fanteziste şi pe care mai întâi i-ai trimite la un control medical. Primul, polonezul, a venit la CJI cu proiectul unui avion pe care ar vrea să-l construiască la Alexeni ca să le facă o concurenţă acerbă celor de la Boeing şi Airbus. Ce şanse credeţi că ar avea bătrânul polonez să treacă examenul... medical?

Cât despre al doilea sexagenar, este mult de povestit, acesta fiind proprietarul unor firme cu valori ale activelor circulante ameţitoare. Astfel, moşulică Dokonal Francisc Ştefan Anton este acţionar unic în firma Fvd House SRL Bucureşti, societate care deţine bunuri de 5,1 miliarde lei noi (!!!). O altă firmă a acestui sexagenar, FVD Global House SRL, din partea căreia a trimis scrisoarea de intenţie, are bunuri de 210 miliarde lei noi (!!!). Practic, conform bilanţurilor celor două firme, moşulică al nostru se trage de şireturi cu proprietarul Amazon, cu Bill Gates şi cu preşedintele de la facebook, având o avere de peste 55 de miliarde de euro. Însă, la o simplă căutare, l-am găsit pe Dokonal dator faţă de Primăria Braşov care l-a umilit public cerând instanţei să-i transforme amenzile de circulaţie în muncă în folosul comunităţii. Iar un partener de afaceri a dat anunţ la mica publicitate într-un ziar, somându-l pe Dokonal să-i restituie un împrumut. Din păcate, CJI nu are un cabinet medical în care să trieze investitorii, aşa că nu-i rămâne decât şansa de a organiza o licitaţie la care să poată participa doar afaceriştii potenţi şi sănătoşi.


Toate informaţiile publicate pe acest site de către administrator/webmaster sunt protejate de către dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website.



Comentarii prin Facebook
Citește Condițiile de utilizare