Un afacerist din Slobozia apare în scandalul Panama Papers

103 adrese din România apar în documentele Panama Papers, după ce în urmă cu ceva timp a fost dată publicităţii lista celor 109 români din dosarele Panama Papers. Pe lista care poate fi consultată pe site-ul offshore leaks.icij.org se găsesc opt offshore-uri care au legătură cu România, 109 persoane şi entităţi de business şi şase intermediari. International Consortium of Investigative Journalists şi publicaţia germană Süddeutsche Zeitung - cea care a primit informaţiile de la o sursă anonimă - au cooperat cu jurnalişti din peste 100 de organizaţii media din întreaga lume pentru a pune cap la cap documentele care fac obiectul dezvăluirilor cunoscute acum drept scandalul Panama Papers. În documente apar societăţi care au legături cu apropiaţi ai lui Vladimir Putin, cu traficanţi de diamante din Africa, capete încoronate din Orientul Mijlociu, dar şi vedete din lumea filmului şi a sportului.

Până nu se dovedeşte altceva, nu este ilegal

Rise Project, partenerul pentru România al proiectului global de investigaţie Panama Papers, precizează că nu este ilegal să înfiinţezi o firmă în jurisdicţii off-shore, motiv pentru care dezbaterea din jurul scandalului Panama Papers s-a purtat mai mult pe câmpul eticii.

Companiile înregistrate în paradisuri fiscale - cum sînt Panama, Seychelles, Antilele Olandeze, Insulele Virgine Britanice sau Insulele Bermude - au în România un capital total de peste 1,1 miliarde de euro şi activează pe piaţa locală cu mai bine de 1.200 de firme, conform datelor de la Registrul Comerţului. Printre companiile lumii înregistrate în paradisurile fiscale se ascund însă principalele instrumente folosite pentru spălare de bani, evaziune fiscală, crimă organizată, mită şi multe alte inginerii financiare.

Secretele financiare ale unor lideri mondiali

Paradisurile fiscale, unde mulţi oameni de afaceri, inclusiv români, îşi ţin business-urile pentru a plăti mai puţine taxe, dar şi departe de ochii autorităţilor şi ai presei, au devenit subiectul unei anchete jurnalistice la nivel mondial. Publicaţia germană Süddeutsche Zeitung (SZ) - care a primit informaţii de la o sursă anonimă - şi Consorţiul Internaţional al Jurnaliştilor de Investigaţie au început o anchetă despre firmele înregistrate în Panama şi despre activităţile ilegale întreprinse de politicieni şi oameni de afaceri care au preferat să-şi înregistreze companiile la adăpostul anonimatului oferit de paradisurile fiscale. Ancheta a dezvăluit o serie de informaţii care acum poartă numele de Panama Papers. Documentele, care au fost analizate de peste 370 de jurnalişti din 78 de ţări, provin de la Mossack Fonseca, o puternică firmă de avocatură şi de servicii juridice, cu sediul central în Panama şi cu filiale în peste 35 de ţări. Casa de avocatură este unul dintre cei mai mari creatori de companii paravan şi structuri off-shore care ascund adevăraţii beneficiarii şi bunurile lor. Baza de date Panama Papers conţine informaţii despre mai mult de 200 de mii de entităţi off-shore, conectate la persoane de pe tot mapamondul. Informaţiile sunt un amalgam de emailuri, copii după paşapoarte, facturi care atestă plata telefonului sau a altor utilităţi, formulare bancare şi mii de acte de înregistrare ale unor firme off-shore.

Printre cei care au apelat la ajutorul casei de avocatură Mosack Fonseka se află români celebri, precum Ion Ţirac, afacerişti dubioşi ca Remus Truică, dar şi oameni de afaceri mai puţin cunoscuţi. Lista conţine şi numele Mariei Schutz, supranumită „regina serelor”, condamnată recent la zece ani de închisoare pentru privatizarea frauduloasă a serelor de la Codlea şi Oradea. Afaceristul Vasile Frank Timiş a folosit firma Castle Europa Limited înfiinţată în Bahamas de avocaţii Mossack Fonseca în afacerile demarate în România în 1997. Birourile casei de avocatură Mossack Fonseca, o adevărată fabrică de firme, au depozitat în ultimele două decenii secretele unor mari afaceri din România. Beneficiarii reali ai acestor mari afaceri au rămas secreţi până astăzi, deşi deciziile lor au avut un impact major în economia naţională şi au influenţat viaţa a zeci de mii de familii. Documentele analizate de reporterii RISE Project arată şi o altă faţă a acestei lumi secrete: oameni simpli, care din lipsă de bani sau alte motive, au fost dispuşi să lucreze pentru firme care furnizează servicii off-shore, asumându-şi rolul de paravan pentru alte afaceri controversate.

Un slobozean în Panama Papers

Conform riseproject.ro, în documentele Panama Papers apare şi un slobozean. El se numeşte Villy-Sorinel Oprea (foto) şi deţine Standard Oil Ltd., o companie off-shore în Insulele Virgine Britanice. Conform riseproject.ro, împreună cu un alt om de afaceri român, Dumbravă Cosmin din Braşov, a înregistrat în 2011 compania Standard Oil Business LTD din Insulele Virgine Britanice. Firma acestora nu are subsidiare în România. Înfiinţată în 2011 şi radiată în 2013, compania era conectată la un provider de servicii financiare din Elveţia, probabil entitatea care gestiona direcţia fluxului de bani.

Oprea, afacerist sau nu?


Villy-Sorinel Oprea, 33 de ani, afacerist din Slobozia. Conform datelor de la Registrul Comerţului, opt dintre companiile sale au fost radiate, iar alta se află în insolvenţă. Singura afacere activă pe care o mai deţine este Briliant Design. Acesta a fost înfiinţată anul trecut şi se ocupă de consultanţă în afaceri. Pe rolul instanţelor de judecată se află numeroase dosare de executare silită în care Oprea este datornic, dar şi alte dosare în care s-a solicitat atragerea răspunderii sale pentru modul în care şi-a condus afacerile.

Contactat telefonic de un ziar central, Oprea a explicat că nu are nici o firmă în Insulele Virgine Britanice: „Habar nu am cum de a apărut numele meu în Panama Papers. Am citit şi eu în presă şi aş fi vrut să văd documentele folosite de ziarişti".

În numărul următor vom prezenta mult mai multe date interesante despre Villy-Sorinel Oprea, controversatul afacerist din Slobozia.

Elena Georgescu
© Jurnalul de Ialomița 2016-2018